Toamna târziu
Toamna târziu în culori maro, galben, roșiatice
Aduce regrete târzii
Și noi începuturi.
Un suflet regăsit după o grea încercare
Își caută singur alinare
Printre speranțe
Și visuri noi creionate pe o foaie.
Retrăind bucuria
Și ștergând cicatricile durerii
Pedalează printre amintiri și uitare
Negând adevăruri și modificând contururi,
Alegând supraviețuirea
În locul pierderii sale.
Șervețelul
Ți-am întins mana
Și te-am rugat să-mi citești viitorul..
Te-ai uitat atent la liniile ce o brăzdau
Ai scos din buzunar un șervețel
Și peste palma l-ai trecut.
Ai ridicat ochii și mi-ai spus:
Am șters lacrimile și tot ce era in plus
Și-am lăsat o viață ce va căpăta sens
Doar atunci când o să ai curajul să o trăiești,
Să ai mereu ce să îmi povestești
Și eu in fiecare linie să te regăsesc.
Te iubesc
Copil fiind auzi primul “te iubesc”
Și ți se pare că trebuie să fie un lucru minunat
Nu știi prea bine ce înseamnă
Doar simți și cercetezi.
Și vine acel moment când vrei să fii tu cel care
Spune “te iubesc”
Și tot ce ai simțit și ai cercetat capătă acum sens și valoare…
Pentru că acel “te iubesc” a avut efectul așteptat.
Anii au trecut și inima ta cicatrici a adunat
Și cineva într-o zi un “te iubesc” privindu-te adânc în ochi ți-a declarat
Și nu te-ai bucurat….. doar te-ai întrebat… “De ce?”
Și-o declarație ai declanșat.
Bătrân fiind ți-ai privit dormind nepotul nou-născut
Și fără să-ți dai seama i-ai spus “te iubesc”
Și ai zâmbit pentru că ai știut…
Că nu peste mult timp aceste două cuvinte
Cumva, într-un mod magic îi vor apăsa
Două butoane: a simți și a cerceta.
Nostalgic, în imagini succesive în minte creezi
O carte, un muzeu și un dex cu definiții, exponate, poezii și povești
Toate cu titlul “te iubesc”.
Acel ceva
Întotdeauna te vei întoarce spre acel ceva ce-ți amintește
De ce ai nevoie pentru a înflori
Într-o frumoasă zi de mai.
Acel ceva care cu o tandrețe infinită,
Mângâie petalele bobocului
Făcându-le să se deschidă într-o floare
Ce-ți va atinge inima prin duioșie
Ochii prin frumusețe
Și corpul prin tresăriri,
Toate menite să trezească în tine
Fiorul unei împliniri.
O zi
M-am trezit zâmbind
Și mi-am băut cafeaua gânditor.
M-am îmbrăcat grăbit
Și-am plecat încrezător.
Peste zi am pendulat între
Amuzat, nervos și productiv..
Uneori delăsător….
La prânz am mâncat relaxat
Iar spre seară am băut euforic un pahar tare alcoolizat,
Sărbătorind ziua ce aproape s-a terminat.
Spre casă am mers reflectând
La oameni, trafic și toamna care tocmai a venit.
Acasă agitația mi-a urat “bun venit”
Și dintr-o dată m-am liniștit.
Când nu mă așteptam o ceartă m-a zguduit
Meditând, am adormit împăcat
Somnul noaptea m-a regenerat
Și… o nouă zi să trăiesc am apucat.
Alina

