Gândirea și atitudinea pozitivă
Gândirea și atitudinea pozitivă – cred că este câteodată interpretată greșit, pentru că se confundă cu opusul exprimării trăirilor dureroase… dar merg mână în mână… nu înseamnă că vezi doar fluturași și floricele, ci mai degrabă cum spune melodia „hoping the best, expecting the worst” (Alphaville – Forever Young).
Este o formă inteligentă de rezolvare a problemelor/situațiilor.
„O persoană deșteaptă rezolvă o problemă. O persoană înțeleaptă o evită.” – Albert Einstein
Și, în spirit de glumă, d’aia poate înțelepții sunt „bătrânii satului” – că se retrag și te așteaptă să ceri tu sfaturi și să o rezolvi. 😊
Este să gândești pozitiv în sensul că trebuie să fie cel puțin o soluție win-win pentru toată lumea, dar să iei în calcul și variantele negative, inclusiv „cel mai rău lucru care se poate întâmpla”.
Prin analiză stabilești dacă te retragi sau înfrunți.
Dar asta o faci cu o gândire și atitudine pozitivă, în sensul că sigur există o rezolvare win-win cu happy-end pentru toată lumea. Normal că happy-end pentru fiecare înseamnă altceva, pentru că are dorințe, nevoi și așteptări diferite. Și tocmai asta e frumusețea happy-end-ului – ce e pentru mine nu e pentru tine – și tocmai asta face posibilă win-win situation. Dintr-un coș cu fructe eu mănânc mere verzi tari, tu mănânci pere, celălalt mănâncă prunele tari semi-crude, altul prunele mai dulci.
Autoanaliza
Autoanaliza – a te cunoaște și a te valida pe tine periodic. Și poți gestiona mai bine relațiile interumane dacă începi cu autoanaliza.
Autoanaliza și gândirea pozitivă
Autoanaliza și gândirea pozitivă sunt succesul pe termen lung, pentru că te învață cum să identifici, gestionezi și să „deal with” problemele/situațiile care apar în timp, apelând tot mai rar la specialiști.
Pentru că doar tu știi ce funcționează la tine în fiecare perioadă, pe baza informațiilor acumulate și dezvoltării din momentul respectiv. Dar odată ce ai identificat „schema”, care este preluată și de subconștient pentru că e validată de rezultate bune, te vei autoperfecționa în identificare, rezolvare și depășire stări/tracuri/probleme.
Ambele înseamnă și că înfrunți durerea, plângi, descoperi fricile (care sunt un semnal de alarmă al altor sentimente, câteodată foarte frumoase, cum e iubirea, și nu sunt mereu negative), dar le abordezi cu o atitudine și gândire pozitivă, că există pentru oricine soluția viabilă. Dar plângi cât îți este necesar să te descarci, să asimilezi și să integrezi experiențele în tine, pentru a nu forma pepenele interior pe care vei fi nevoit mai târziu să-l tai felie cu felie, cu sau fără ajutorul specialiștilor. Care pe termen lung are multe (dacă extrapolăm) beneficii în interacțiunea umană, empatie, asertivitate, rezolvări probleme win-win etc.
Omul este format la bază din sentimente și trăiri care ne fac să distingem binele de rău, să evoluăm și să ne dezvoltăm personal. Și ca să o facem, trecem și prin probleme sau experiențe mai mult sau mai puțin dureroase. Este diferența esențială față de roboți. Și atunci plecăm de la întrebarea: vrei să fii condus de roboți sau tu să formezi roboți care să ajute oamenii? Și atunci vei avea răspunsul dacă înăbuși trăiri/sentimente sau le confrunți/rezolvi, să evoluezi și să lași viitorului soluții mai multe și mai viabile, ca bază de continuare și dezvoltare?
Pe termen scurt și pe termen lung
Haz de necaz, sarcasmul, autoironia sau gluma, răbufnirea te ajută pe termen scurt să depășești momentul, că poate nu ai timp atunci să stai să analizezi, să rezolvi.
Dar când ai timp, treci la autoanaliză, singur sau cu cineva, dacă ai noroc de persoane care să o facă cu tine lângă, și găsești sursa, îți trăiești reacțiile (plângi, râzi etc. cât ai nevoie), accepți/asimilezi și integrezi și depășești. Și asta se face din iubire și de foarte multe ori duce la iubire… pentru că efortul conștientizat, care e făcut din forme diferite de iubire, atrage de foarte multe ori forme diferite de iubire. Și asta întărește concluzia lui Einstein că iubirea este cea mai mare forță din univers.
Data viitoare vei scurta procesul, și conștient și în subconștient, și vei găsi mai repede pârghiile de „redresare”.
Și nu te face fericit când rezolvi o situație-problemă și parcă mai uiți prin ce ai trecut? 😊
Dacă nu – poate nu te-ai autoanalizat suficient sau nu ai analizat problema/situația suficient în context. 😊
Gândirea pe termen lung
Ideea e să gândești pe termen lung și să înțelegi și implicațiile asupra celor cu care interacționezi, care au și ei problemele și trăirile lor, și să ai rezolvări și pentru „acum”, care sunt premise pentru dezvoltare personală viitoare.
Altfel, pe termen lung se va propaga solitudinea, interacțiunea umană cât mai limitată și cu multe măști, care ne vor face să trăim într-un carnaval continuu.
Iar interacțiunea umană voită este mult mai importantă, pentru că este mult mai transparentă decât cea venită din mediul vocațional sau oricare altul oarecum impus.
Și în mediul profesional
Și mai mult, acestea fac parte și te ajută să-ți găsești și locul tău în mediul profesional… pentru că sunt abilități și calități care te ajută pentru anumite domenii sau poziții.
De exemplu, când nu-ți place sau e o corvoadă pentru tine să ai de-a face cu trăiri umane sau cu oameni din perspectiva asta, nu îți faci o carieră în HR sau director cu mulți subordonați, dacă trebuie să rezolvi astfel de situații.
De ce? Pentru că la muncă sau la școală petreci min. 2/3 din zi, adică și în acele 2/3 din zi trăiești și simți…
Alina
