Când privești un dans, ce remarci prima oară?
Pașii corecți sau pasiunea dansatorilor?
Ce îți captează atenția și ce te ține cu sufletul la gură?

Gândul

M-am gândit într-o zi…
Să mă uit mai atent decât să citesc
Lumea să o văd cu ochii sufletului meu…
Când țipă cineva, să încerc să nu aud țipătul
Ci să văd licărirea din ochi și să ascult cuvântul.
Când cineva îmi zâmbește
Să zâmbesc înapoi oricât de greu ar fi
Când cineva mă judecă să înțeleg de ce
Când cineva ridică palma să întorc și celălalt obraz
Când cineva îmi explică
Să învăț
Când cineva mă ceartă să mă uit în oglindă
Să văd cât de real este motivul.
Când cineva mă întreabă
Să răspund cât pot de cinstit, chiar dacă nu este răspunsul dorit.
Când cineva mă trădează să-mi amintesc
Că marea trădare doar de la mine reușesc să o primesc.
Când cineva mă părăsește suferința în acceptare să o transform.
Când gândul rău își face apariția cu-o vorbă bună să-l primesc.
Când dăruiesc să dăruiesc cu inima
Și să mă gândesc la cel ce-i dăruiesc.
Când vreau să plec
Să las în urmă bucuria.
Când vreau libertatea
Lângă tine să o găsesc.

Simțind

În lume desculț de mergi poți simți
Roua curată pe iarbă dimineața
Nisipul fin arzându-ți talpa pe plajă vara
Finețea asfaltului pe străzile orașului la pas
Rana făcută de spicele de grâu toamna tăiate
Apa din bălți care-ți spală picioarele după ploi
Finețea pietrișului pe drumurile de țară
Pișcătura dură a urzicii în grădini
Tăietura fină a frunzelor în lanul de porumb
Înțepătura ghimpilor culegând mure pe dealul înverzit
Puterea soarelui arzând pe cer
Și răceala lunii noaptea.
Adierea vântului calmând rana
Temperatura aerului încălzind sau răcind talpa
Micile furnici care se urcă încet
Energia pământului în toată splendoarea lui.
Poți simți tot și totuși atât de puține…

Fericirea

Cineva spunea cândva că fericirea e secretul
Dă-mi voie să te contrazic, om bun
De unde știi să apreciezi fericirea
Dacă nu cunoști durerea?
De unde știi că serotonina e mai bună decât cortizonul
Sau că doar una dintre ele e benefică?
N-a creat mucegaiul penicilina?
De ce ți-e frică de lacrima de pe obraz
Și ochii triști privind în asfințit
Nu dorul a creat doina
Și lacrima drama?
Nu cortizonul ne-a ajutat organismul să accepte organul
Și serotonina să creezi cele mai frumoase comedii romantice?
Nu crezi că un curcubeu e mai frumos decât o culoare?
Sau poate nu…
Poate azi preferi culoarea
Și mâine curcubeul…
De ce doar fericirea?

Împlinirea

Am vrut să-ți aduc în dar împlinirea
Frumos împachetată, cu-o fundă ancorată
Și-atunci am luat o cutie
Și-am pus în ea vise, speranțe, promisiuni
Fapte în culori desenate
Cuvinte într-o anumită ordine așezate.
Ai luat cutia…
Cu grație nebănuită și umilă ai desfăcut-o
Ai scos una câte una
Te-ai bucurat, ai apreciat
Ai zâmbit, ai plâns, te-ai jucat
Și în final în ochi m-ai privit
Și cu un glas timid m-ai întrebat
De ce?
Și m-ai blocat
Dar tu ai insistat… de ce?
Am vrut să-ți răspund pentru că te iubesc
Tu ai știut, ai zâmbit și-ai întrebat
Ce? Pe cine? Pe mine? Împlinirea?
Pe amândoi atât de mult încât să ți-o dăruiesc.

Iubirea

Iubirea e liniște, pace și împăcare
Iertare, un drum deschis
Un dulce izvor cu apă cristalină
Un pom înflorit în deșertul întins
Un lemn în focul din pădure
Și un toiag pictat cu cele sfinte
Lumina care te trezește dimineața
Veioza care te veghează noaptea
E dulcea sare în bucate
Speranța că drumul merge mai departe
Adorația a tot ce e bun, frumos, corect, cinstit
Chiar și acolo unde nu se văd prea bine
Ea știe colțul unde sunt ascunse
Le vede, le zâmbește, le iubește
E și speranța din mijlocul furtunii
Și mâna care te ridică la cer
Și șutul care-ți luminează pașii
Balon în văzduhul tinereții
Și barcă în naufragiul etern
E steaua din bradul de Crăciun
Cadoul cel mai prețuit
E floarea mult așteptată
Și gândul de bun venit
E-o rază de soare ce străbate nori înegurați
Casa mult dorită…
Și contează și cât o primești și cât o dăruiești
Pe scena vieții împletită.

Tristețea

Nu e mereu cum ai vrea să fie
Nu e mereu alegerea corectă
Dar e mereu o cale poate nebătătorită
De-a o face să fie măcar împlinită.

Nu ești mereu unde ai vrea să fii
Nu ești mereu cu cine ți-ai dori
Dar e mereu un gând
Pe care îl poți umple cu tabloul inimii.

Nu faci mereu ce-ți place
Când îți place
Dar poți face mereu cu sufletul
Buchetul care să aducă zâmbetul.

Iubirea

Iubirea e simplă, iubirea e clară
Poate pe alocuri ușor tăiată,
Dar totuși legată cu fire invizibile
Neînțelese, dar acceptate și trăite
Pe intensități diferite.

Iubirea o vezi într-o scânteie
Din ochiul celui ce ți-o declară
Iubirea o simți din stângăcia
Celui ce darul ți-l oferă iară.

Iubirea pleacă să vadă cum e
Departe de tine, aproape de cer
Să știe dacă, atunci când se va întoarce
Două brațe o vor ține aproape
Iubirea te înalță, iubirea te face drept
Transformă slăbiciunea în putere
Un alt pas spre realizarea unui vis
Născut din dorința unui final fericit.

Dorul

Dorul este cel ce te face
Durerea amintirii să o asculți
Să te retragi în universul pierdut
Și să creezi ceea ce simți.

Dorul este cel ce te-ndeamnă
Să faci un lucru nechibzuit
Să-l alini sperând
Că îl vei face fericit.

Dorul este cel care te duce
Acolo unde nici nu ți-ai închipuit
Cu gândul că vei ajunge
Și adevărul l-ai descoperit.

Dorul umblă pe cărările tradiției
Și aleargă pe potecile neumblate ale inimii
Cântă jalea și slăvește viața
Aduce schimbarea acolo unde
Certitudinea certitudine pare.

A spera

Privind în trecut
Speri să te înțelegi
Trăind în prezent speri să te vezi
Trăind speri să realizezi
Sperând la viitor
Speri să te realizezi.

Jocul iubirii

Într-o zi ne-am jucat la cărți iubirea
Am împărțit egal cărțile și jocul a început
Am aruncat pe masă o CLIPĂ
Dar tu mi-ai aruncat o ZI
Și am pierdut o carte.
Scot din cărți AMINTIREA
Dar tu pui repede UITAREA
Și mai pierd o carte.
Pun jos o carte ÎNTREBAREA
Dar tu îmi arunci TĂCEREA
Și n-ai câștigat o carte
Pun AS-ul TE IUBESC
Dar, din priviri, tu-mi arunci AS-ul TE-AM IUBIT
Tristă, tăcută, mă ridic pentru că…
AM PIERDUT.

Tăcerea

Minciuni viu colorate
Și palme adunate
În urma unor certuri,
Apoi… tăcere.

Lacrimi, șiruri vărsate
Și vorbe aruncate
În urma unor certuri,
Apoi… tăcere.

Cuvinte suspendate
Și inimi sfărâmate
În urma unor certuri,
Apoi… tăcere.

Scrisori carbonizate
Și poze aruncate
În urma unor certuri,
Și… ultima tăcere.

Alina