Etapele vieții
Te naști – cu mai multe sau mai puține cunoștințe, majoritatea de transmitere a nevoilor, deja 90% general valabile și cunoscute, controlate și satisfăcute de adulții din viața ta.
- Plâng când îmi este foame
- Întind mâinile să mă iei în brațe
Copilăria – momentul în care vezi lucrurile așa cum sunt, apar întrebările și îndoielile și îți dezvolți cunoașterea pe baza informațiilor primite de la persoanele cu care interacționezi (indiferent că sunt alți copii sau adulți), filme, cărți, dar și pe baza experiențelor trăite și mediul în care trăiești.
- Este perioada lui „de ce?”
Pre-adolescența/Adolescența – momentul când te simți suficient de „mare” și cunoscător încât să-ți dorești locul tău, în care să fii respectat, ascultat, înțeles, să ți se explice și să fii luat în considerare în luarea deciziilor.
- Este momentul „asta sunt eu și nu mă poți ține închis în cameră”
Adultul – momentul în care tu decizi atât pentru tine, cât și pentru alții, îți modifici comportamente și credințe în funcție de societate, cultura ta, nevoile, posibilitățile, dorințele și aspirațiile tale.
- Este momentul „sunt adult, e viața mea, sunt răspunzător pentru faptele mele, pot să fiu afectat sau pot afecta și aleg”
De ce am făcut mențiunile de mai sus?
- Pentru că trăim și acționăm într-o societate care cuprinde toate categoriile de mai sus.
Împăcarea cu tine
Ceea ce am realizat eu de-a lungul vieții mele personale și am regăsit și în unele studii și cărți: împăcarea cu tine, deciziile luate și alegerile făcute este esențială și definitorie atât pentru liniștea, pacea interioară, autoacceptarea, o viață mai bună, cât și pentru ceea ce transmiți pe toate căile celor din jur.
Dar să nu confundăm împăcarea cu starea de zen…
Câteva metode să poți obține împăcarea cu tine și alegerile făcute
- Fă întotdeauna tot ce-ți stă în putere în situația respectivă, astfel încât să nu ai niciun regret la final, chiar dacă iese „prost” – poate acel „prost” acum e un „benefic” mai târziu.
- Nu înceta să înveți și să te autodezvolți – așa îți menții și crești atât stima de sine (câștigând lupta asupra cunoașterii), cât și rolul tău în viața ta și în lume, dând sens vieții tale.
- Nu „accepta” ca adevărate presupunerile făcute – dacă contează și vrei să afli adevărul, fă demersurile necesare să afli… dacă nu, acceptă realitatea și că e posibil să te înșeli în presupunerile făcute sau auzite.
- Nu lua nimic la modul personal – decât dacă ai confirmări clare că este așa.
- Ține sub control „ideile paranoice” – dacă nu-ți dau pace, vezi care este adevărul din spatele lor și dacă chiar sunt „paranoice”.
- Pleacă tot timpul de la principiul nevinovăției celuilalt – până la proba contrarie și acționează în interesul găsirii soluției și rezolvării problemei.
- Tinde să fii impecabil în ceea ce vrei să spui și să faci – documentează-te și, unde contează și cu cine se poate, luptă să convingi chiar dacă ai piedici… aplicăm metoda 1 – nu uita că oamenii sunt diferiți și fiecare rezonează cu o anumită metodă și are momentul lui când ajunge la claritate, „acel moment Evrika”.
- Admite că poți să greșești, să uiți, dar și să repari – poți, după ce ai acționat, să realizezi că era mai bună varianta cealaltă sau pe parcurs să apară o soluție mai bună și, dacă poți, alege să repari/modifici… și cere-ți scuze, ție, celuilalt, universului…
- Admite că nu totul este corect în viață – fiecare are locul lui pe pământ și modul lui unic de a vedea și interpreta realitatea.
- Fă tu cu tine anumite promisiuni – care te pot ajuta să-ți atingi visele și pot să fie repere pentru a-ți crea o viață minunată sau a te recalibra… dar nu uita că pot provoca și suferințe și drame – partea bună e că poți să le update-zi sau să le înlocuiești.
- Investește emoțional și pune suflet în ceea ce faci – te ajută să iei în calcul ansamblul și să ajungi la win-win situation.
- Du până la capăt un gând care persistă – dacă nu reușești să-l alungi, fă o poveste în mintea ta cu un final pozitiv (win-win) și „închide”… dacă ține doar de o confirmare de la cineva, întreabă și obține-o… dacă poți și merită, pune gândul în practică.
- Niciodată nu e prea târziu și întotdeauna este un moment propice – să faci, să repari, să reiei, să te împaci, să rezolvi, să clarifici.
- Pune-te în locul celuilalt – măcar înțelegi și posibil să respecți părerea, decizia lui… dar clar te ajută la găsirea unei soluții win-win.
- Admite-ți limitele și încearcă să le depășești – acolo unde este important și crezi că îți poate aduce împlinire.
- Alege să fii om, să te gândești și la celălalt și, unde poți, să ajuți cât și cu ce poți.
- Câteodată învață să închizi ochii sau să nu auzi.
- Dă explicații unde poți – unde nu poți, admite că știi, dar nu poți spune, sau pur și simplu admite că nu știi.
- Speră la happy-end – dar nu uita că nu totul depinde doar de tine, dar poți aplica metoda 1.
- Ascultă cu inima – dar decide pe baza debate-ului între rațiune și simțire, cu aprobarea și semnătura finală a inimii.
- Trăiește și fii prezent în viața ta – oricum e o variantă mai bună și mai satisfăcătoare, inclusiv pentru viitor, decât să stai și să-ți plângi de milă (când vei privi în urmă, vei putea să te autoapreciezi că ai ales această variantă).
- Fii atent, ia ce e mai bun și ce ți se potrivește de la alții și nu uita să admiri și să apreciezi.
- Pleacă de la premisa că întotdeauna există a win-win situation și aplică metoda 1.
- Dorește-ți și acționează plecând de la ideea că vrei să fii împăcat cu tine și să îi iei pe toți cei implicați în calcul.
- Legea compensației – dacă consideri că poate într-o situație meritai mai mult sau ai făcut prea mult pentru ceva sau cineva și nu ai primit recompensa așteptată, gândește-te că poate în altă situație ai primit mai mult, alții au făcut mai mult pentru tine și poate nici tu nu i-ai recompensat conform așteptărilor lor.
Alina
